Zvâcniri de sânge înăbuşesc
Bisturiul în tâmplele inimii
Şi piese de şah cu
Voci de amintiri
La marginea timpanului iar îmi zbiară.
Din impulsul pulsului scăzut
Şiruri stau încleştate la-ncheietură.
Respir seva microscopică a aerului
Ce pătrunde liniştită-n plămâni,
Şi brusc mă cuprinde-un frig,
Ce pe frunte-mi lasă brumă rece,
Refuz să cred că din nou
Secerea morţii mă caută ...
Să-mi numere din nou zilele
Să-mi agite neplăcut palpitaţiile
Şi să-mi coase repede şansele la loc
Căci trenul vieţii nu m-asteaptă deloc !
