Păşesc spăşit pe tălpile stinse
De durere ale unei lumi ascunse
Luminii soarelui si a lunii.
Dacă las pământul în urmă,
Pe-o cărare de stele pot să zbor
Şi să găsesc fericirea cea
Mult râvnită de căutările
Asidue ale minţii mele.
Acum privirea-mi găseşte
Castelele din nori,
Acolo mă desprat de toate,
De cuvinte şi de scrisori,
Las totul în urmă şi am să zbor.
