joi, 24 martie 2011

Retoric

Umbrit-a lumii membrana
De hidoasa negura
Ce-nauntrul meu sange,
Si viscol draceste.
Nu mai am la-ndemana
Nicio rugaciune care sa ma salveze.
Un mare rau de om a fost creat,
Suma puroaielor fierbande.
A mai ramsa doar cerul,
Oare voi trece de el ?
Dar nu la propriu...
Caci acolo speranta nu va -
Mai fi perfect sugrumata de
Spatarul scaunului, Si nu
va mai fi ca aici,
Oare este prea tarziu sa mai stiu ?

Amida Budha

Ai venit in vremuri bune
Si ai plecat in vremuri rele,
Ai stat printre oameni;
Daca n-ar fi venit
Si n-ar fi plecat,
N-ar fi fost fericire
Si tristete.
Amida Budha!

Povara

E greu si trist
Ca in lumea asta sadica
Pana si propriul les
Nu ti-l poti duce pe umar,
Caci nu ai unde sa-l duci,
Si nici nu ai cu ce,
Daramite puteri de lupta?
Subestimat ca nu poti arata
Tot ce simti, si te doare, si -
te roade, caci stii ca la
Fiecare colt zace cate-o fiara
Ce meschin si haotic musca din
Viata ta simpla si efemera ...

8 Martie

O urare si o floare
Pentru fetele noastre dragi
Vise implinite si fiori,
De iubire sa tresalte.
Cu damfuri de parfum
Ne incantati, si cu chipul
Dulce pe degete ne jucati.
Sincer, la multi ani!

Schimburi

Schimburi de focuri
Schimburi de jocuri
Schimburi de vieti
Schimburi de suflete
Schimburi, trocuri,
Ti-e frica de sentinta pe care o vrei
O vezi, faci schimb de monezi,
Trece timpul si esti mai prins
In aceeasi cursa a sobolanului
Decat unul orb ce bajbaie -
pe intuneric.
Ai avut zile senine
Ai avut toate panzele sus,
Stii ca la urmatorul schimb tu urmezi.

Jos de tot

In ultima etapa a introspectiei
Trag concluzii induse,
Nu am nimic de oferit,
Nu am nimic de dovedit,
Transform etapele in conserve
Conserv valorile morale
Si inchid orice usa din urma;
De cativa ani, nu mai vreau -
prieteni noi,
Ma simt ca un soldat troian
Decid sa las tot ce am, voua...
Caci mai departe nu mai am nevoie
De nimic profan; il simt ...
Sacrul este aproape, sunt in -
cadere libera spre el,
Si in cele din urma va salut !

Revoluţie

Geniu într-o ureche,
Bucătar desăvârşit,
Azi ard gânduri
Când ele-şi fac de cap,
Ca italienii strig "basta"!
Gândurile bolşevice
Au ridicat zgârie-nori gri,
La bază au TAB-uri şi tancuri
Niciodată n-au de ajuns,
Şi ne ţin pe noi toţi jos
Ca să cotizam en-gros.
De azi nu, gata...

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Poiseness flowers of burning eyes

I noticed that you are indifferent to me
And you never pay atention on my eyes
You just let me lye in the coldest sun
I feel like a phoenix, I'm burnin' from inside.
I think that I'm the only one, but you are the meanest -
With my soul, and this is the fiercest -
Thing that ever happened.

Madam / Sir

I would like to withdraw
A quarter of my entire quantity of feelings
To ensure my life
As the sun falls down
And the moon shines brightly.

Instead I would like to deposit
A quarter of my entire quantity of sadness
It brings in front of my eyes
How the real life is, so...
In order to keep my life balanced.

marți, 25 ianuarie 2011

Castelele din nori

Păşesc spăşit pe tălpile stinse
De durere ale unei lumi ascunse
Luminii soarelui si a lunii.
Dacă las pământul în urmă,
Pe-o cărare de stele pot să zbor
Şi să găsesc fericirea cea
Mult râvnită de căutările
Asidue ale minţii mele.
Acum privirea-mi găseşte
Castelele din nori,
Acolo mă desprat de toate,
De cuvinte şi de scrisori,
Las totul în urmă şi am să zbor.

Pe aripile vântului

Mereu mă plimb între ele două,
Mereu între patru vânturi,
Şi iubesc un cer şi pe ele două
Plutind pe aripile vântului
Cresc la umbra gândului
Că totul se sfârşeşte când
Şi pasărea-şi va fi terminat ultimul cânt.

Linişte înainte de ecou

Ascendent,
Se pierde orice sentiment
Când din nou îmi şopteşte
Că mă iubeşte,
Trebuie să mai gasesc un cine
Care să schimbe totul în bine.
De ce de fiecare data trebuie să -
Fie linişte înainte de ecou ?

Dâre de sânge

Scuip dâre de sânge rău
Conştient că undeva în
Tenebrele minţii am greşit.
Singurul ce mă mai plânge
Este sufletul egoului meu.
Mă simt ca nisipul dintr-o -
Clepsidră, ce încet curge...

vineri, 21 ianuarie 2011

Păstrează restul

Vreau să te bucuri de ce mi-ai luat mie
Şi poţi să-ţi păstrezi restul,
Mărunţişul de dureri de cap
Şi iartă-mi fericirea seacă
Cum şi eu voi ierta
Nenorocirea altuia.

Gânduri condamnate

Fulgere străine-mi despart gândurile
Şi cu praful de stele simt vibraţia algelor,
Înrobite, de chiar robul ochean, al unui căpitan;
Stânca-ncununată cade greu pe-ocean.

Limbile verzi, ale dinţilor veninoşi,
Şuieră, şi din bătaia limbii despică
Mozaicul din baia cu apa albastră,
Prapadind hazarduos aşchii de fier ale unor gănduri moarte.

Sumbru

Ucid cu mintea, zilnic
Secretele ude ce-mi stau în cale.
Şi sugrum adâncul întuneric
Ascuns ochiului tău mediocru.
Razele luminii tale albe le -
Sparg ca ultimele becuri,
Şi măresc şi mai tare misterul nopţii.
Zări întunecate, fiori largi, cu taine sfinte,
Şi toate neînţelesurile lumii,
Le preschimb cu ochii mei lugubri
În neînţelesuri şi mai mari.

joi, 20 ianuarie 2011

Luna

A scăpat luna peste ape
Cu lumina-i tremurând în adâncuri,
Ca înţeleptul căzut pe gânduri
Încărunţit peste noapte,
Înfipt în coasta cerului, privind
Cu barba-i lungă sprijinită-n toiag
Luminile de ape spărgându-se
În şuviţe albăstrii când se desprind.
Încruntat, sprânceana o ridică supărat,
Şi zorii zilei din coasta cerului l-au alungat...

Puzzle

Oboseala minţii mele,
Cu şoaptele sunetelor reci
Mă ţine treaz în somnul meu adânc.
Topite, lângă mine-s zilele
Cu triluri triste de dor şi de dulce amor.
Cad des din neantul neînţeles
Piesele minţii sălbatice ca vestu'
Ce se unesc într-un destin
Dar un destin azi grăbit, mâine lent.
Şi mă gândesc să-mi zic,
Că liniştea în ochi mă priveşte,
Şi piesele se potrivesc ...

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Deşertul tău

Îţi cultivi simţurile
În deşertul lat şi
Ţintuieşti coada unui scorpion,
Apoi o calci în picioare,
Căci sângele-ţi cere
Veninul lui dulce-amar.
Ai auzul ca al unui şarpe
Cu clopoţei, care cerşeşte
Hrană de la lumina soarelui,
Văzul îţi joacă feste
Precum unui păianjen ce-şi
Brodează pânza-n jurul
Gâtului prăzii sale...
Cauţi o nişă ca să scapi,
Dar tot ce găseşti sunt
Doar gropi adânci în nisip...

Întrebare

În spuma gândurilor
Cu conştiinţa inhibată
Îţi impui o întrebare
Impertinentă în şoapta suflului,
Ţi se amestecă pe faţă îndoiala,
Soarta îţi întinde-n faţă lunga scară
Şi tu alegi treptele înguste şi alunecoase
Cine şi ce să fii ?
Te ameţesc iluziile,
Cum că ţi s-ar scurge secundele
Nu în sus, ci de la sentimente-n jos ...

Déjà vu

Zvâcniri de sânge înăbuşesc
Bisturiul în tâmplele inimii
Şi piese de şah cu
Voci de amintiri
La marginea timpanului iar îmi zbiară.
Din impulsul pulsului scăzut
Şiruri stau încleştate la-ncheietură.
Respir seva microscopică a aerului
Ce pătrunde liniştită-n plămâni,
Şi brusc mă cuprinde-un frig,
Ce pe frunte-mi lasă brumă rece,
Refuz să cred că din nou
Secerea morţii mă caută ...
Să-mi numere din nou zilele
Să-mi agite neplăcut palpitaţiile
Şi să-mi coase repede şansele la loc
Căci trenul vieţii nu m-asteaptă deloc !

vineri, 14 ianuarie 2011

Oglinda dimineţii

Ne desparte doar o oglindă
Nu mai ai unde să te ascunzi,
În sfârşit te-am găsit unde,
Chiar şi moartea a devenit absurdă,
Iar viaţa şi mai absurdă.
Dar asprul curaj al copiei mele,
Mă sfidează cu privirea cruntă...
În fiecare dimineaţă văd aceeaşi faţă,
În final e amuzant s-o vezi murind...

Duş

Seară de seară,
Scuip tragedia în aburii
Duşului, cu picături umbrite
Ce se preling suav pe faianţa
Crăpată şi de uzură ciobită.
Cad nonşalanţi şi în continuu
Stropi fierbinţi pe fruntea închisorii
Şi mai fac câte-un popas pe -
Cutele feţei, şi-apoi pleacă mai departe...
În scurgerea ruginită de timpul ăsta crud...

marți, 11 ianuarie 2011

Una din Aristocrate

Pe spatele unui nor
Dansează lumina lacrimilor
Unei Aristocrate triste,
Şi suspinul ei alungă-n
Frunze, taina suferinţei.
Valea tristă ascunde-un
Chip angelic, ce cu jale
Ţine piept singurătaţii.
Razele de soare-s stăpânite
De ochii goi ce strălucesc ca
Două stele pe bolta-nserată.
Luna-i urcată pe câmpiile
Aburinde şi încearcă să-i
Ţină zâmbetul sus-pus;
În zadar... se ascunde-n
Liniştea surdă a nopţii...

Ia-mă cu tine

Sunt pregătit...
Să cutreier ţări străine,
Să navighez peste mări abstracte,
Şi în nebanuitul ocean absolut.
Să zbor, să mă simt liber,
Ca o rândunică, pe albastrul -
necunoscut.
Trezeşte-te...
Şi ia-mă cu tine!

luni, 10 ianuarie 2011

Tranşee

Nenorocita privire,
Caută-n tranşeele vieţii mele de nimic,
Un gram de speranţă nelovită de cangrenă.
Se aude doar un cînt spart,
De durere surdă, toate gropile-i dau ascultare.
Stau drept ca un soldat ce-ascultă imnul,
Dar cocoşat de-atâtea gânduri;
Îmi urmez sentinţa, ca cel mai aspru -
Judecător, şi inima-mi pleoştită
Vă face-acum un ultim favor,
Şi lasă sufletu-mi jalnic şi necioplit
În grija voastră... a tranşeelor...

vineri, 7 ianuarie 2011

Alegoric

In lumina difuza
A cafenelelor obtuze,
Obturez confuz imagini reci,
Cu ganduri ample, de pe peretii
Sticlosi, in incercarea continua
De a-mi pastra cautarea
Unei "EA" ...

Pierdut pe cararile
Nebuniei sau iluminarii,
Imi gasesc ratiunea
inchisa-ntr-un borcan,
Ascultand cu urechea
Nisipul si marea ...
Frecvent evadez din cotidian ...

Singurul remediu al sclipirii
Il gasesc in arta din Evul Mediu,
Si ma scufund vertiginos
In nisipurile miscatoare ale
Cunoasterii, precum si
Ochi-mi stau pironiti
Pe varful pixului ce scrie...

luni, 3 ianuarie 2011

O scrisoare neterminata

Un "Buna dimineata!"
Iti trece in zbor pe langa,
Ureche, si-ti arunca vorbe dulci.
Asa te-as fi rasfatat in fiecare
Secunda, pe care mi-ai fi
Acordat-o. Dar te-ai plans
Ca te-am refuzat. Nu-i
Adevarat. Eram atent...
Aici e alta poveste:
Un descant iti cant,
Cand buzele-ti ajung
Aproape de chipul meu
Cioplit dintr-un lemn de
Esenta tare, Si tare
Vreau sa-mi trec mainile
Pe dupa umeri-ti golasi,
Si sa le tin de cald.
Vreau sa-mi pierd
Mainile si gandurile
Cu tine, doar cu tine.
Totul a fost un cosmar placut
Cand mi-ai zis ca a trecut,
Ca doar ti-a placut.
Nu mai sunt la fel de dulce
Ca un Martini rosu, caci
Roseata lui sta ascunsa-n
Ochii mei reci si singuratici.
Si prefer sa fiu singur si
Nebun, decat iluminat si
Pe degete jucat, din simple
Vorbe amagit ...